Fiecare știre are mai multe fețe, la noi le vezi pe toate
Poziția și fiabilitatea nu sunt evaluate de noi. Pentru 4 din cele 39 de publicații (Digi24, HotNews, România TV, Realitatea) avem un rating documentat extern, de la Media Bias/Fact Check. Pentru restul, folosim o estimare internă bazată pe context, precum proprietatea și descrierile din Reuters Institute Digital News Report, până găsim o evaluare externă mai solidă. Sursa exactă e afișată la fiecare publicație de mai jos.
Fiecare sursă are un scor de poziție pe o scală de la -3 (extremă reformistă/liberală) la +3 (extremă conservatoare). Dar scorul numeric singur poate induce în eroare, pentru că o sursă apropiată de PSD are un scor negativ (fiindcă e opusă coaliției aflate la guvernare), deși PSD e, cultural, un partid conservator/naționalist, nu unul liberal. De aceea, unde avem dovadă clară despre caracterul editorial real (populist, naționalist, liberal, tradiționalist), folosim o tendință descrisă explicit, care poate muta sursa în altă coloană decât ar sugera scorul ei brut. Nu e o etichetă fermă pusă de noi, ci o observație despre tendința vizibilă în conținutul editorial, cu sursa citată direct la fiecare publicație. Unde nu există dovadă la fel de clară, rămâne doar scorul numeric, iar centru e rezervat pentru surse neutre de principiu, precum posturile publice, agențiile de presă și platformele cu autori voluntari diverși. Lângă poziție arătăm și cum e finanțată publicația (publicitate, taxă radio-tv, donații), pentru că modul de finanțare spune adesea la fel de mult despre o sursă ca orientarea ei politică.
Clivajul politic actual din România se suprapune, în mare parte, peste aceeași axă reformist-conservator, doar că personajele principale se schimbă în timp, pe măsură ce coalițiile se rearanjează. Nu am creat o categorie separată pentru asta, pentru că ar deveni învechită rapid. În schimb, unde există o dovadă directă și citabilă (un articol concret, cu dată), apare o casetă punctată separată, marcată explicit „Poziționare actuală” cu data și link către dovadă. Nu face parte din scorul permanent și nu înseamnă că am verificat asta pentru toate publicațiile. Unde nu există o dovadă la fel de clară, nu apare nimic, nu o presupunere.
Din articolele afișate acum, ce procent vine din surse cu tendințe reformiste, neutre sau conservatoare, pe fiecare categorie. Se recalculează la fiecare actualizare a știrilor.
Verso nu spune nimănui ce să creadă și nu amestecă sursele într-un rezumat "neutru" scris de noi. În schimb, pune titlurile reale, ale surselor reale, unele lângă altele (tendințe reformiste, neutru, tendințe conservatoare), cu contextul de proprietate al fiecărei publicații vizibil, astfel încât cititorul să observe singur unde diferă relatările și își formează propria părere pe baza mai multor abordări.
În România, aproape orice subiect important, fie o lege, o grevă sau o criză, ajunge relatat foarte diferit de la un post la altul, în funcție de cine deține publicația și ce interese politice are. Asta nu e neapărat o problemă în sine, pentru că presa cu poziții diferite e normală într-o democrație. Problema apare când cititorul vede doar o singură versiune și crede că aceea e "știrea", însă același eveniment poate prezenta mai multe unghiuri la care cititorul are acces doar atunci când înțelege cine îi livrează știrea și cum este prezentată de alte publicații cu orientare politică diferită.
Nu suntem o redacție și nu scriem știri. Strângem la un loc ce scriu deja alții, ca să fie mai ușor de comparat. Metodologia din spatele ratingurilor de bias e explicată pe pagina .
Dacă vrei să susții acest proiect:
Susține Verso pe PatreonCe fel de surse citești cel mai des, calculat din articolele pe care le-ai deschis. Datele astea stau doar în acest browser (localStorage), nu sunt trimise nicăieri și nu necesită cont. Le poți șterge oricând de mai jos.